Aici si acum

Cine s-a surprins , macar o data, cu gandul acaparat de trecut sau calatorind departe, intr-un scenariu din viitor? Doar stim ca trecutul nu mai exista, iar viitorul nu este inca disponibil.Tot ce avem este prezentul , pe care-l sacrificam fara pic de mila pe altarul regretelor trecutului sau al sperantelor dintr-un viitor incert.

Si asa se duc zilele, prezentul de aici si acum e chiar aici si acum. Cui i s-a intamplat sa vorbeasca cu cineva si, in acelasi timp, sa-si verifice telefonul, sau, in timp ce cititi aceste randuri, va ganditi ce mancati diseara… Ne-am obisnuit sa facem multe lucruri in acelasi timp, iar femeile stiu foarte bine despre ce vorbesc: spala vasele, gatesc, vorbesc cu partenerul, toate astea in vreme ce il ajuta pe cel mic la teme. Daca ar fi sa vorbim in termeni de eficienta, suntem in top, iar tehnologia ne ajuta din plin, trebuie sa recunoastem asta! Paradoxul este ca ne plangem, parca mai mult decat o faceau parintii nostri, ca nu avem timp! Laitmotivul vietii noastre din  secolul in care totul este posibil si la un click distanta. Dar oare partenerul simte ca discuta pe bune cu noi, ca, „stai, era sa uit sa pun sare … sau am mai pus?” Intre noi fie vorba, vor vedea ei cat e de sarata ciorba ! Si copilul, ce-si spune in mintea lui oare „biata mama, e cam praf, macar putem comanda niste pizza, tot e bine!” ?

Oare daca n-am tine cu dintii sa facem atatea lucruri, daca am tine sa fim, prezenti, aici si acum, ce s-ar intampla? Ar ramane ciorba nefacuta, asta e cel mai grav? Ce sacrifici alegand doar sa faci, in timp ce uiti sa fii?

Care e filmul in care traiesti, este unul istoric, un SF, sau esti chiar tu regizorul, iar filmul se creeaza aici si acum?