Guvernul german, condus de cancelarul Olaf Scholz, a anunțat luni, 9 septembrie 2024, implementarea unor controale la nivel național la granițe pentru a combate imigrația ilegală. Această decizie vine în contextul unor tensiuni politice crescânde legate de imigrație, în special după succesul în alegerile regionale recente al partidului de extremă dreapta AfD.
Controale extinse la toate frontierele
Începând cu 16 septembrie, la granițele cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca vor fi introduse controale temporare pentru o perioadă de șase luni. Aceste măsuri completează controalele deja existente la granițele cu Polonia, Republica Cehă, Austria și Elveția. Ministerul de Interne, condus de Nancy Faeser, a informat Uniunea Europeană cu privire la aceste controale excepționale, care contravin regulilor de liberă circulație din spațiul Schengen.
Întărirea acestor controale este justificată de Berlin ca o măsură pentru “protecția securității interne”, având în vedere amenințările actuale legate de terorismul islamist și criminalitatea transfrontalieră, la doar două săptămâni după atacul revendicat de Statul Islamic din Solingen.
Tensiuni politice în creștere
Decizia vine într-un moment în care politica de migrație din Germania a redevenit un subiect central. Victoria recentă a AfD în două alegeri regionale a intensificat dezbaterile, în special după tripla crimă din Solingen de la sfârșitul lunii august, unde a fost implicat un sirian de 26 de ani care urma să fie deportat. În acest context, guvernul Scholz se vede nevoit să înăsprească politica de azil.
Berlinul a anunțat, de asemenea, intenția de a respinge mai mulți migranți ilegali la sosire și de a reduce ajutorul pentru cei care au trecut prin alte state membre ale UE înainte de a ajunge în Germania. Deportarea refugiaților care au comis infracțiuni va fi, de asemenea, accelerată. La sfârșitul lunii august, 28 de afgani condamnați pentru infracțiuni au fost trimiși înapoi în țara lor.
Situația migrației sub presiune
Germania se confruntă cu capacități limitate de primire, atât în ceea ce privește cazarea, educația, cât și integrarea refugiaților. Țara a primit deja un milion de refugiați ucraineni de la invazia rusă din 2022 și a oferit adăpost pentru mai mult de un milion de refugiați, în principal sirieni, în timpul crizei migrației din 2015-2016.
Întărirea măsurilor împotriva imigrației în Germania ar putea însă genera tensiuni cu vecinii săi europeni, în timp ce problema imigrației continuă să divizeze opinia publică și să alimenteze tensiunile politice înaintea noilor alegeri regionale.