Website-Icon erichmocanuTV

Decizie CEJ – Amprenta digitală poate fi stocată

Orice persoană care primește o carte de identitate trebuie să își dea amprentele digitale pentru aceasta. În opinia celei mai înalte curți de justiție a UE, acest lucru reprezintă o încălcare a drepturilor personale, dar beneficiile depășesc îngrijorările.

Amprentele degetului arătător stâng și drept sunt stocate doar pe cartea de identitate. Cu toate acestea, ele pot fi stocate de către autorități timp de 90 de zile după ce au fost depuse – un risc enorm pentru fostul primar social-democrat al comunei hessiene Schlangenbad, Detlev Sieber. În principiu, el consideră că autoritățile nu ar trebui să trateze oamenii ca pe niște infractori. “Este exact așa: ne obișnuim să dăm amprentele digitale în orice loc în care de fapt nu este necesar”, critică el.

Sieber a solicitat autorităților locale o carte de identitate fără amprente digitale, dar aceasta a fost refuzată. Apoi s-a adresat instanței, iar judecătorii germani de la Tribunalul Administrativ din Wiesbaden i-au înțeles preocupările. Aceștia s-au întrebat dacă este proporțional să stocheze amprentele digitale ale celor aproximativ 370 de milioane de cetățeni din UE din motive de securitate, chiar dacă în cei patru ani dintre 2013 și 2017 au fost confiscate doar puțin sub 40 000 de cărți de identitate false.

Judecătorii au sesizat cea mai înaltă instanță a UE, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) din Luxemburg, pentru clarificări. Acest lucru se datorează faptului că obligația de a furniza amprente digitale a fost introdusă în Germania în 2021 pe baza unui regulament european.

CEJ a fost de acord că aceasta este o chestiune importantă și, prin urmare, a deliberat cu mai mulți judecători în Marea Cameră decât cu un complet de judecători. Cei 13 judecători au fost de acord cu Sieber într-un singur punct: obligația de a lua o amprentă a ambelor degete arătătoare ar putea interfera în mod fundamental cu dreptul fundamental la viață privată.

Dar ei ajung la concluzia că această intervenție este justificată. Ea ar combate producția de cărți de identitate contrafăcute și furtul de identitate. În acest sens, ar facilita, de fapt, călătoriile și deplasările în UE. Acest lucru se datorează faptului că oamenii ar putea să se identifice în mod fiabil – iar sistemele statelor membre de verificare a datelor personale ar putea fi mai bine armonizate.

De asemenea, ar combate indirect criminalitatea și terorismul. Nu ar fi suficient să nu se stocheze amprentele digitale, adică să se bazeze doar pe fotografie, deoarece caracteristicile fețelor s-ar putea modifica și ele ca urmare a îmbătrânirii sau a unor operații.

Rena Tangens, de la organizația “Digitalcourage”, care la însoțit pe reclamantul Sieber din Hessa, este dezamăgită după această decizie că instanța nu a fost deschisă la alte modalități tehnice care să interfereze mai puțin cu viața oamenilor. “Există, de exemplu, procedee alternative de imprimare complexe, holograme 3D, cu ajutorul cărora securitatea ar putea fi garantată, cel puțin într-o mare măsură”, spune Tangens, dar recunoaște și ea: “Nu există securitate sută la sută”.

Tangens vede, de asemenea, un risc major: faptul că amprentele digitale pot fi stocate de către autorități timp de 90 de zile după ce au fost luate și, prin urmare, ar putea fi folosite în mod abuziv de către hackeri. “Acest lucru se datorează faptului că centrele de date municipale sunt vulnerabile și datele relevante pot fi furate de acolo”, avertizează ea.

Cu toate acestea, organizația pentru drepturile civile “Digitalcourage” dorește să continue lupta. Aceasta deoarece CEJ a recunoscut o eroare formală. Prin urmare, Parlamentul European și Consiliul European trebuie să readopte regulamentul. Curtea le-a dat termen până la sfârșitul anului 2026 pentru a face acest lucru. Este timpul ca activiștii să continue să semnaleze pericolele. Pentru ca, în cele din urmă, chestiunea să fie reconsiderată.

Cu procedura corectă, regulamentul inițial nu ar fi trecut în 2019, deoarece au existat două voturi împotrivă la momentul respectiv. Așadar, avem o șansă!

erichmocanu

a început munca de jurnalist după ce a observat ca abuzul asupra cetățeanului si sclavia este peste tot. Erich Mocanu este unul din fondatorii organizației AEBS.org, organizație germana-romana ce se ocupa de apărarea drepturilor omului si combaterea acestor fapte. emTV si-a propus sa facă public toate aceste fapte, pentru a arata ca realitatea este cu totul alta si nu așa cum ne mint politicienii. Hai si pe: https://facebook.com/erichmocanu Whatsapp: https://chat.whatsapp.com/JhBQgMpmb836KaKOpstNuM Twitch: https://twitch.com/erichoficial TikTok: https://tiktok.com/@erichmocanu

Die mobile Version verlassen