Războiul din Ucraina a provocat deja cel mai mare exod din Europa de la al Doilea Război Mondial, 3,8 milioane de oameni trecând granițele țării lor căutând refugiu în UE. Cifrele ar putea crește la opt sau chiar 10 milioane în lunile următoare, potrivit surselor comunitare, citând cifre ONU. „Trebuie să te pregătești pentru ceva structural”, avertizează ei.
„Nu știm care va fi următorul pas a lui Putin. Trebuie să fim pregătiți”, a asigurat luni la Bruxelles comisarul european de interne, Ylva Johansson, într-o apariție după o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne din UE, convocați pentru a răspunde urgenței umanitare. Johansson a cerut să pregătească „planuri de urgență în cazul în care situația devine mai problematica”.
La ședință, miniștrii au aprobat un decalog de acțiuni pentru atenuarea dramei umanitare. Printre puncte, se cere crearea unei platforme europene unice și centralizate pentru înregistrarea noilor veniți, pentru a evita dublarea și erorile de calcul; Se cere coordonarea transportului și informației între diferiții parteneri comunitari, prin puncte nevralgice către care pot merge refugiații care doresc să călătorească prin teritoriul Schengen.
Statele membre au convenit, de asemenea, să creeze un fel de index al țărilor pe baza capacității lor de primire și primire, pentru a încuraja mișcarea ucrainenilor către ele, eliminând presiunea asupra statelor cele mai saturate. De asemenea, este planificată implementarea unui plan de combatere a traficului de fiinţe umane . Chiar înainte de război, Ucraina era printre cele cinci țări cu cel mai mare trafic de persoane către UE, potrivit Comisiei. Iar ONG-urile care acționează pe teren au avertizat despre posibile situații de hărțuire de către proxeneți.
Comisia Europeană recunoaște incompetenta
Comisia Europeană recunoaște de asemenea, că refugiații nu au fost redistribuiți în mod voluntar de către statele membre în volumul așteptat. Acesta a fost pariul inițial al Bruxelles-ului: ucrainenii, neavând restricții de circulație în zona Schengen, se vor muta în diferite țări. Însă majoritatea au rămas în locurile de primă primire, aproape de țara de origine, probabil pentru a aștepta o eventuală întoarcere.
Bruxelles-ul a mobilizat până la 17.000 de milioane pentru a face față situației de urgență, potrivit unor surse comunitare. Suma este o parte din buget, printre altele, din fondurile structurale din perioada 2014-2020 încă necheltuite și din inițiativa React-EU, creată pentru a ajuta teritoriile să consolideze statul bunăstării, să protejeze serviciile și să reactiveze economia după impactul pandemiei. Mecanismele, fără a coborî în detaliul sumelor, au fost anunțate săptămâna trecută de Comisie.
Germania și Polonia cer 1000 de euro
Aproximativ un milion și jumătate de persoane au rămas în Polonia, potrivit cifrelor Comisiei. Aproape 300.000 au sosit deja în Germania în mișcări secundare din țările limitrofe. Cel puțin 30.000 au călătorit în alte țări, precum Franța, conform cifrelor furnizate luni de ministrul de Interne al acestei țări (80% dintre ele femei). Berlinul și Varșovia cer Comisiei scheme financiare care să elibereze urgent un capita pentru zonele cele mai afectate, cum ar fi contribuția cu 1.000 de euro pentru fiecare refugiat primit în primele șase luni de la începutul războiului.