Parlamentul UE a adoptat o lege pentru reglementarea inteligenței artificiale. Această lege, prima de acest tip din lume, are ca scop să facă utilizarea tehnologiilor IA sigură și conformă din punct de vedere juridic, să protejeze drepturile fundamentale și să promoveze inovarea.
Parlamentul European (UE), cu sediul la Strasbourg, a votat cu majoritate de voturi și a adoptat Legea privind inteligența artificială, prima lege guvernamentală care reglementează inteligența artificială la nivel mondial. În urma unui acord încheiat în decembrie 2023 între Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre, Parlamentul European a dat acum undă verde unor norme mai stricte privind IA în Uniunea Europeană. Legea definește modul în care IA poate fi utilizată în Uniunea Europeană și în ce condiții. După săptămâni de dezbateri, țările UE au adoptat legea privind IA la începutul lunii februarie. Din cauza îngrijorărilor, în special în Germania și Franța, decizia a fost amânată pentru o perioadă lungă de timp.
Clasificarea în 4 grupe de risc
Conform noii legi privind inteligența artificială, utilizarea sistemelor de inteligență artificială este clasificată în funcție de nivelul de risc, în funcție de riscul potențial pe care îl prezintă pentru societate și pentru indivizi. Cu cât riscul este mai mare, cu atât reglementările sunt mai stricte. Cel mai înalt nivel cuprinde aplicațiile care sunt considerate un risc inacceptabil. Printre acestea se numără sistemele care ar putea amenința drepturile fundamentale și securitatea, cum ar fi tehnologiile care conduc la discriminare nedreaptă sau care utilizează confidențialitatea și datele persoanelor într-un mod invaziv. Astfel de aplicații sunt strict interzise în temeiul noii legi pentru a se asigura că drepturile fundamentale și securitatea tuturor cetățenilor rămân protejate.
Sub acest nivel superior se află sistemele de inteligență artificială care prezintă un risc ridicat. Printre acestea se numără tehnologiile utilizate în domenii sensibile, cum ar fi asistența medicală, educația, ocuparea forței de muncă și aplicarea legii. Pentru aceste categorii de aplicații de inteligență artificială sunt necesare condiții stricte, printre care se numără necesitatea furnizării transparente de informații, o calitate ridicată a datelor, măsuri de securitate solide și capacitatea de a urmări și de a controla deciziile sistemelor.
Pentru sistemele de inteligență artificială care prezintă un risc limitat, legea prescrie obligații de transparență specifice. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să fie informați în mod clar atunci când interacționează cu o IA, de exemplu atunci când folosesc chatbots. Aceasta pentru a se asigura că oamenii înțeleg când interacțiunile lor sunt influențate de sistemele de IA și că pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la interacțiunile lor.
În cele din urmă, există aplicații de IA care sunt clasificate ca fiind cu risc minim sau fără risc. Acestea pot fi operate în mare parte fără restricții de reglementare. Printre acestea se numără, de exemplu, sistemele de inteligență artificială utilizate în aparatele electronice de consum sau în cadrul jocurilor video. Pentru această categorie, legea recunoaște că beneficiile tehnologiei depășesc cu mult riscurile potențiale și, prin urmare, permite dezvoltarea și utilizarea acesteia cu o interferență minimă de reglementare.
Fără recunoaștere facială – Fără scor social
Legea privind inteligența artificială interzice în mod explicit aplicațiile de inteligență artificială care încalcă valorile fundamentale ale UE, cum ar fi “scorul social”, care este utilizat în China pentru a monitoriza și clasifica cetățenii.
În special, recunoașterea facială în spații publice, cum ar fi supravegherea video în locuri publice, este în general interzisă. O excepție poate fi făcută numai dacă supravegherea video este utilizată de poliție și de alte autorități de securitate pentru urmărirea penală a unor infracțiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.
Cum poate fi un lucru interzis, când in paralel spui ca se poate folosi de autorități pentru a găsi infractorii, teroriști si trafic de persoane! Deci care este diferența intre Europa si China? Controlul e control si supravegherea faciala este supraveghere faciala.
Erich Mocanu președinte Liga+
Pentru a asigura conformitatea cu aceste norme, statele membre trebuie să pună în aplicare integral legea în termen de doi ani. În acest scop, sistemele interzise trebuie să fie scoase treptat din uz. În plus, statele membre trebuie să definească sancțiuni pentru companiile care încalcă dispozițiile – cum ar fi amenzi. De asemenea, persoanele fizice ar trebui să poată depune plângeri la autoritățile naționale dacă descoperă încălcări.
Critici privind punerea în aplicare planificată
Cu toate acestea, există îngrijorări și critici din partea industriei cu privire la legea planificată. În special, există temeri că aceasta ar putea încetini dezvoltarea de noi aplicații de inteligență artificială și ar putea dezavantaja companiile europene în competiția globală, în special față de rivalii din SUA și China. Federația Industriei Germane avertizează asupra potențialelor dezavantaje pentru start-up-urile europene, precum Aleph Alpha din Germania și Mistral AI din Franța.
În timp ce legea stabilește cadrul juridic pentru dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale, elaborarea detaliilor tehnice specifice și monitorizarea punerii în aplicare rămâne o sarcină complexă. Legiuitorii trebuie să cântărească întotdeauna potențialele prejudicii cauzate de utilizarea inteligenței artificiale, în special în domenii-cheie ale vieții, cum ar fi sănătatea, democrația, mediul și securitatea.
Un alt punct critic se referă la calendarul legii, care nu va intra în vigoare decât în primăvara anului 2026. Până atunci, Comisia Europeană se bazează pe acorduri voluntare cu întreprinderile. Având în vedere evoluțiile tehnologice rapide din acest domeniu, există temeri că reglementările UE ar putea fi deja depășite în momentul în care vor intra în sfârșit în vigoare.
Cu toate acestea, există, de asemenea, mulți susținători care văd versiunea finală a regulamentului privind IA într-o lumină pozitivă. Printre altele, este lăudată securitatea juridică asociată regulamentelor. În plus, UE ar putea reprezenta în viitor o inteligență artificială de încredere.
Legea privind IA consolidează protecția datelor
Cu toate acestea, comisarul federal pentru protecția datelor, Prof. Ulrich Kelber, este mulțumit de legea privind IA, deoarece aceasta consolidează protecția datelor. El a salutat în special faptul că autoritățile de supraveghere a protecției datelor urmează să preia monitorizarea sistemelor de inteligență artificială cu risc ridicat, deoarece multe dintre aceste cerințe sunt strâns legate de protecția datelor. Cu toate acestea, Kelber a regretat faptul că unele puncte critice dintr-un aviz din 2021 al Autorității UE pentru protecția datelor și al Comitetului UE pentru protecția datelor nu au fost puse în aplicare. În special, interzicerea recunoașterii biometrice la distanță în spațiile publice nu a fost clară și recognoscibilă. Prin urmare, se propune ca această clauză de deschidere să fie realizată mai strict la nivel național german și să se pună în aplicare interdicțiile.