Potrivit datelor MAI, prezența finală (după centralizarea buletinelor de vot din toate cele 7.903 municipii) la votul de ieri a fost de 20.9%, cea mai mică din perioadă postbelică. Pentru validarea referendumului ar fi fost nevoie de o prezență de minimum 50% +1. Obiectivul a părut unul extrem de greu de atins, departe de orice țintă a politicienilor care au susținut referendumul.
Cele cinci întrebări ale referendumului pe justiție au înregistrat o victorie clară, dar totuși nevalidată de prezența scăzută la vot.
Votul a a fost copleșitor pentru separarea carierelor magistraților (74,2% da și 25,8% nu), pentru evaluarea extinsă a judecătorilor (72,1% da și 27,9% nu) și pentru desființarea strângerii de semnături pentru alegerea membrilor CSM (72,7% da și 27,3% nu). Mai puțin votate au fost celelalte două întrebări. De altfel, întrebarea privind desființarea legii Severino a înregistrat 54,1% “da” și 45,9% “nu”. Iar cea privind limitarea arestului preventiv a fost 56,2% “da” și 43,8% “nu”.
Vă prezentăm în continuare două dintre cele mai importante întrebări la care s-a votat la referendumul din Italia:
Abrogarea legii Severino
Prima întrebare a vizat abrogarea decretului legislativ numărul 235 din 2012, așa-numita Lege Severino, care prevede decăderea din funcțiile alese pentru reprezentanții guvernului, consilierii regionali, administratorii locali și primari, în cazul unor condamnări. Cu o singură diferență: pentru administratorii locali este suficientă o sentință în primă instanță pentru unele infracțiuni grave, în timp ce pentru functiile administrative ocupate la nivel național, regulile se aplică după o sentință definitivă. Un vot cu “da” ar fi presupus picarea legii: în acest caz, judecătorii ar fi fost cei care ar fi decis individual, asupra fiecărui caz în parte, dacă să aplice interdicția de a ocupa o funcție publică. În acest moment, în cazul unei condamnări, suspendarea se aplică instant.
Separarea funcțiilor magistraților
Eliminarea posibilității magistraților, în cursul carierei, de a trece de la funcțiile de procuror la cele de judecător și invers. Aceasta este ceea ce a propus a treia întrebare de la referendum Astăzi, judecătorii și procurorii își pot schimba profesiile de de patru ori. Un răspuns cu “da” ar fi determinat o separare a carierelor, între procuror și judecător și i-ar fi obligat pe magistrați să fie nevoiți să aleagă de la început una dintre cele două cariere, fără a-și mai putea ulterior cariera.