Între România și UE apare o dispută cu privire la primatul dreptului UE asupra dreptului național. Asta reiese dintr-o opinie a Curții Constituționale a României. Contextul este o hotărâre a CEJ, potrivit căreia dreptul UE are prioritate față de constituția națională.
Potrivit deciziei de marți a Curții Europene de Justiție, instanțele din România pot ignora hotărârile Curții Constituționale a țării în anumite cazuri. Este cazul, de exemplu, dacă, în lupta împotriva corupției, există altfel pericolul ca condamnații să nu fie pedepsiți. Această jurisprudență nu poate fi aplicată în România atâta timp cât constituția nu a fost modificată în consecință, a spus, joi seară, Curtea Constituțională.
Contextul hotărârii CEJ de marți sunt cauzele aflate în fața Curții Supreme a României. El i-a condamnat pe foști parlamentari și miniștri pentru corupție și influență în legătură cu fondurile UE. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat deciziile nule din motive de formă. Ca rezultat, totuși, cazurile ar putea să se prelungească și să devină prescrise înainte de a se ajunge la o hotărâre definitivă. Potrivit CEJ, acest lucru ar putea preveni „sancțiuni eficiente și disuasive împotriva persoanelor care dețin cele mai înalte funcții în statul român” și care au fost condamnate pentru fraudă sau corupție în funcție.
Țara din sud-estul Europei se află sub observație specială de către Comisia UE de la aderarea la UE în 2007, deoarece la acel moment nu îndeplinea toate cerințele împotriva corupției și crimei organizate, precum și pentru consolidarea sistemului judiciar.
După progresele inițiale prin activitatea sporită a unității anticorupție a parchetului, potrivit criticilor, acum este aproape un impas. Unul dintre motive este o unitate specială a parchetului (SIIJ) creată de guvernul social-democrat de atunci în 2018, care singur are dreptul de a cerceta judecătorii și procurorii. Acest lucru elimină competențe de la unitatea anticorupție. Comisia UE cere de multă vreme desființarea unității speciale SIIJ.