În prezent, în România activează 477 de companii care au în structura acționariatului cetățeni de origine rusă și 773 de companii care au în structura acționariatului cetățeni de origine ucraineană, potrivit unei analize Termene.ro. În ambele cazuri, valorile sunt în creștere – pentru companiile cu acționari de origine rusă, de la 453 de companii cât activau în România în anul 2019 și 391 cât activau în anul 2018, pe când pentru cele cu acționari de origine ucraineană, de la 726 în anul 2019, respectiv 636 în anul 2018.
În ambele cazuri este vorba despre companii înființate în România (respectând legislația autohtonă) care au în structura acționariatului cetățeni de origine rusă, respectiv ucraineană, fără însă să fie obligatoriu ca aceștia să dețină pachetul majoritar (peste 50% din capitalul social al societății) sau să fie acționari unici (100% din capitalul social al societății).
Capitalul social este aportul (financiar sau de altă natură) al asociaților care au convenit înființarea unei societăți. În funcție de valoarea contribuției se stabilește procentul pe care fiecare asociat îl deține în cadrul respectivei societăți – procent care determină, printre altele, și modul în care se împarte profitul obținut la finalul fiecărui an.
Domeniile în care sunt prezente cele mai multe firme cu acționariat rusesc sunt IT-ul, lucrările de construcții si comerțul. Cele mai numeroase firme din Romania care au capital ucrainean sunt cele din construcții, comerț nespecializat și transporturi.
Companiile cu capital rusesc au venituri și profituri mai ridicate
Din punctul de vedere al profitului mediu și al cifrei de afaceri medii, în toți cei 3 ani de analiză, companiile cu capital rusesc s-au dovedit mai performante. În anul 2018, o companie cu capital rusesc obținea, în medie, o cifră de afaceri de 2,16 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean înregistra venituri de doar 1,55 milioane lei (cu aproximativ 0,5 milioane lei mai puțin). Decalajul s-a dublat în anul 2019, când o companie cu capital rusesc obținea, în medie, o cifră de afaceri de 2,73 milioane lei, iar una cu capital ucrainean, cu aproximativ 1 milion lei mai puțin – mai exact 1,74 milioane lei. În anul 2020, decalajul a revenit la valoarea anului 2018, (aproximativ 0,55 milioane lei), o companie cu capital rusesc obținând, în medie, o cifră de afaceri de 2,14 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean a obținut 1,69 milioane lei.
În cazul profitului, în anul 2018, o companie cu capital rusesc obținea un profit dublu în comparație cu una cu capital ucrainean – 0,16 milioane lei față de 0,08 milioane lei. Decalajul s-a redus la jumătate în anul 2019, când o companie rusească obținea un profit de 0,15 milioane lei, iar una cu capital ucrainean de 0,11 milioane lei (25% mai mult), acesta dispărând aproape complet în anul 2020 când ambele categorii de societăți au obținut un profit mediu de aproximativ 0,13 milioane lei.
Din punctul de vedere al profitabilității, în intervalul 2018–2020 situația s-a schimbat, societățile cu capital rusesc având un indicator în scădere, de la 7,18% la 6,19%, în timp ce firmele cu capital ucrainean înregistrează o creștere de la 5,18% la 7,47%. Profitabilitatea reprezintă sumele cu care asociații (în cazul de față cetățenii ruși sau ucraineni care dețin companiile analizate) rămân la fiecare 100 lei încasați. Practic, în anul 2020, la 100 de lei facturați, asociații unei companii cu capital rusesc au rămas cu 6,19 lei, iar cei ai unei companii cu capital ucrainean, cu 7,47 lei.
Companiile cu capital ucrainean sunt mai stabile financiar
Firmele cu capital rusesc au o viteză de plată a datoriilor totale de aproximativ 2,5 ori mai mare comparativ cu cele cu capital ucrainean. În anul 2018, viteza medie era de 421 de zile pentru companiile cu capital rusesc și de 163 de zile pentru companiile cu capital ucrainean, pe când în anul 2020, companiile cu capital rusesc aveau o viteză de plată de 398 de zile, comparativ cu 161 zile în cazul companiilor cu capital ucrainean.
Acest comportament este vizibil și în cazul riscului de intrare în insolvență, unde firmele cu capital ucrainean stau mai bine decât cele cu capital rusesc. Astfel, în anul 2020, din 100 de firme cu capital ucrainean, 54 aveau risc scăzut de intrare în insolvență și 42 aveau risc ridicat. În cazul celor cu capital rusesc, din 100 de firme, 49% aveau risc ridicat de intrare în insolvență, identic cu cele cu risc scăzut. În ambele cazuri, diferența de până la 100% este reprezentată de companii cu risc mediu de intrare în insolvență.
Firmele cu capital ucrainean, mai predispuse să păstreze legătura cu Ucraina
Și din punct de vedere geografic se observă un comportament diferit între cele două categorii de companii analizate. Companiile cu capital rusesc sunt localizate în cea mai mare parte în zona București-Ilfov, pe când cele cu capital ucrainean, în nordul țării – aproape de Ucraina.
În zona București-Ilfov au sediul 266 de companii cu capital rusesc și 259 de companii cu capital ucrainean. În cazul companiilor cu capital rusesc, acestea reprezintă 55% din totalul celor care funcționează în România (477), iar în cel de-al doilea caz (companii cu capital ucrainean), acestea reprezintă 32% din totalul companiilor care funcționează în România (773). Cele mai multe companii cu capital ucrainean au sediul în județul Suceava – 119, Iași și Maramureș – 46, respectiv Cluj – 42 de companii. Restul de companii cu capital rusesc au sedii în județele Cluj – 24 și Iași – 22 de companii, în județele Suceava și Maramureș fiind în total doar 11 astfel de companii.
Dacă în cazul companiilor cu capital ucrainean se observă și legătura fizică pe care o au cu Ucraina, vizibilă prin numărul mare de astfel de companii amplasate în zona de graniță, companiile cu capital rusesc sunt centralizate în special în zona București–Ilfov, legătura acestora cu Rusia fiind mai puțin strânsă.