Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a lansat recent un apel către instituțiile statului pentru a proteja activitatea jurnaliștilor și a combate discursul instigator la ură împotriva acestora. În contextul în care președintele SOS România, Diana Șoșoacă, a utilizat un limbaj „incalificabil” la adresa jurnalistului Mihai Gâdea, UZPR subliniază necesitatea unei protecții sporite a celor care practică meseria de jurnalist.
Dar, în același timp, se ridică o întrebare importantă: de ce UZPR nu solicită aceleași măsuri împotriva jurnaliștilor care răspândesc dezinformări, minciuni sau calomnii?
Jurnalismul trebuie să fie despre adevăr și probe
În timp ce solicitările pentru protecția jurnaliștilor sunt esențiale într-o societate democratică, este la fel de important ca jurnaliștii să-și respecte misiunea fundamentală: relatarea adevărului, bazată pe probe clare și verificabile.
Un exemplu recent arată o lacună semnificativă în modul în care unii jurnaliști își fac meseria. În declarația transmisă de UZPR către Agerpres, nu există o claritate deplină sau dovezi concrete pentru acuzațiile aduse. Mai mult, jurnalistul Mihai Gâdea a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe situații controversate:
- Într-o emisiune live, Gâdea a făcut acuzații nefondate la adresa unui cetățean, fără să prezinte dovezi.
- În 2017, Antena 3 a difuzat o informație falsă potrivit căreia în Germania s-ar aplica amenzi de până la 2.500 de euro pentru cei care refuză vaccinarea. Această informație era falsă, deoarece în acel an nu exista o astfel de obligație legală în Germania.
Atacurile cetățenilor – o consecință a dezinformărilor?
Dacă jurnaliștii aleg să dezinformeze sau să exagereze informațiile prezentate, este inevitabil ca publicul să reacționeze, uneori chiar agresiv. Această reacție nu poate fi justificată, dar nici ignorată. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România ar trebui să își îndrepte atenția și către răspunderea jurnaliștilor care induc în eroare cetățenii.
Unde este echilibrul?
Este necesar un echilibru între protejarea libertății presei și asigurarea unui jurnalism responsabil. De ce UZPR nu solicită:
- Crearea unui mecanism independent de monitorizare a știrilor false în presă.
- Impunerea unor sancțiuni clare pentru jurnaliștii care răspândesc dezinformări sau calomnii.
- O reglementare mai strictă pentru jurnalismul de calitate, care să includă obligația de a prezenta probe clare în emisiuni și articole.
Concluzie
Protecția jurnaliștilor este vitală, dar aceasta trebuie să vină împreună cu o asumare a răspunderii. Cine îi protejează pe cetățeni de minciunile jurnaliștilor? Dacă cetățenii pierd încrederea în presă, atunci responsabilitatea este atât a instituțiilor media, cât și a celor care veghează la corectitudinea jurnalismului.
UZPR are datoria morală și profesională să ceară nu doar protecția jurnaliștilor, ci și responsabilizarea acestora. Fără adevăr, presa nu mai este a patra putere în stat, ci o unealtă a manipulării. a transmis Erich Mocanu, activist civic pentru apararea cetateniilor pentru erichmocanu.tv.