Giorgia Meloni, născută în 1977, este de profesie jurnalist şi cu experienţă politică. Dar nu este o feministă sau o socialistă cu preocuparea de a proteja mediul înconjurător. Meloni, din 1992 până în 1995, a fost membru al „Mişcării Sociale Italiene”, un partid neofascist şi naţionalist de extremă-dreapta. Partidul s-a desfiinţat în 1995, şi Meloni s-a înscris în „Alianţa Naţională”, un partid conservator de centru-dreapta. Din 2008 a fost membră a partidului fondat de fostul premier Silvio Berlusconi, numit „Oamenii Libertăţii”, iar din 2012 este în partidul naţionalist de extremă-dreaptă, „Fraţii Italiei”.
Mișcarea Socială Italiană a fost co-fondată de Giorgio Almirante, care a fost un colaborator și organizator activ al Republicii Sociale Italiene, un stat marionetă în timpul războiului. În 2020, Meloni l-a descris pe Almirante drept un „patriot” și și-a lăudat „dragostea necondiționată pentru Italia, onestitatea, coerența și curajul”.
„Frații Italiei este un partid în conformitate cu tradiția neofascistă”, a declarat pentru Euronews profesorul Andrea Mammone, unul dintre istoricii contemporani preeminenti ai Italiei. „Mulți dintre membrii săi arată o abordare pozitivă față de regimul lui Mussolini”.
Cu toate acestea, Meloni și-a creat imaginea unui politician moderat, acceptabil, care s-a distanțat de apologeții și nostalgicii fasciști din cadrul partidului său.
Meloni se opune ferm unui „Italexit”
Platforma actuală a lui Meloni este construită pe un model național-conservator, suveranist. Ea se opune imigrării în masă și presupusei „islamizări” a Italiei și a Europei, solicită o lege și ordine mai puternice și relaxarea birocrației kafkiene a Italiei.
Alături de Salvini, ea a fost adesea considerată unul dintre primii și cei mai importanți eurosceptici ai țării, ca urmare a criticilor sale la adresa euro și a „birocraților de la Bruxelles”.
Euroscepticismul în sine este descris în mod obișnuit ca un fenomen recent în Italia, atribuit evoluțiilor politice care au urmat Tratatului de la Maastricht din 1992 – în special crizele din zona euro și ale refugiaților din ultimul deceniu. Cu toate acestea, de fapt urmărește o istorie mult mai veche a țării, sentimentul anti-european fiind viu încă din anii 1950.
Afirmația recentă a lui Meloni că „Europa are nevoie de un suflet” are o paralelă izbitoare cu titlul unei reviste de extremă dreapta din 1957, care a numit Piața comună „Europa fără suflet”. În ciuda criticilor sale anti-UE, Meloni se opune ferm unui „Italexit” şi a respins acuzaţiile că ar fi „antieuropeană”.
Pe probleme sociale, Meloni este ferm tradițional și se opune avortului, eutanasiei și căsătoriilor între persoane de același sex.
Ce înseamnă rezultatele alegerilor locale pentru Italia?
Alegerile locale acționează adesea ca un fel de termostat politic, luminând starea de spirit a publicului. Rezultatele obținute din primul tur au oferit un impuls major de încredere Fraților Italiei, deoarece partidul a primit cel mai bun rezultat în cadrul coaliției de centru-dreapta. Sondajele recente susțin astfel de tendințe. Cele mai recente rezultate au arătat că partidul Frații Italiei a devenit principalul partid al țării, obținând 22-23% și depășind Partidul Democrat, care se află pe locul doi cu 19%.
Partidul Democrat de centru-stânga a obținut, de asemenea, un rezultat favorabil – recâștigarea orașului Lodi din nordul Italiei, de exemplu – și a devenit, din punct de vedere tehnic, cel mai de succes partid, cu 17,2%. Opusul a fost valabil pentru Mișcarea Cinci Stele, odinioară lider, care a suferit o înfrângere usturătoare și a obținut doar 2,1% din voturi.
Frații Italiei candidează în cadrul unei coaliții electorale de centru-dreapta, care include două partide care sunt în prezent la guvernare. Drept urmare, Frații Italiei ar putea deveni principalul partid al Italiei la alegerile generale din 2023. Dar, după cum însăși Meloni a îndemnat în emisiunea de televiziune italiană Porta a Porta, cheia acestui lucru constă în faptul că coaliția de centru-dreapta este unită ca o forță unificată.
„Coaliția de centru-dreapta trebuie să rămână unită”, a declarat Francesco Giubilei, scriitor și activist conservator, pentru Euronews. „În momentul în care se desparte, pierde. Alegătorii văd în Frații Italiei o forță politică care ar putea forma un guvern”.
Mario Draghi şi-a anunţat oficial demisia
Pe 14 iulie 2022, „Mişcarea Cinci Stele” a revocat sprijinul acordat guvernului în ceea ce priveşte un decret privind stimularea economică pentru a combate criza energetică.
Ca urmare a prăbuşirii guvernului de coaliţiei, Mario Draghi şi-a anunţat oficial demisia din funcţia de prim-ministru. Demisia a fost însă respinsă de preşedintele Mattarella.
Oricum, Italia se află pe marginea prăpastiei din punct de vedere economic, iar coaliţia de guvernare este compromisă. Următoarele alegeri legislative vor avea loc în 2023, iar până atunci este necesar un guvern care să-i confere Italiei stabilitate economică.