#UrsulaGates: Scandalurile se intensifică pentru Ursula von der Leyen și Laura Kövesi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa Parchetului European (EPPO), Laura Kövesi, sunt în centrul unui scandal de proporții, care amenință să zdruncine încrederea în instituțiile europene. Controversele variază de la acuzații de corupție și distrugere de documente până la imixtiuni politice nepermise în treburile interne ale statelor membre.

Noi plângeri împotriva liderilor europeni

Potrivit influentului cotidian francez France Soir, lobbyștii belgieni Frédéric Baldan și Diane Protat au depus plângeri împotriva Laurei Kövesi, alăturându-se celor peste 1.000 de reclamanți care o acuză pe Ursula von der Leyen de corupție, distrugere de documente publice, interferență cu funcțiile publice și dobândirea unui interes ilegal.

Acțiunea vine pe fondul scandalului supranumit „UrsulaGates”, legat de contractele pentru vaccinurile COVID-19, care ridică suspiciuni cu privire la transparența și legalitatea negocierilor. În acest context, EPPO a fost criticat pentru manevre care au fost percepute drept obstrucționare a drepturilor reclamanților.

Interferențe politice și controverse vechi

Von der Leyen nu este străină de acuzații. Încă din perioada în care era ministru al Apărării în Germania, a fost implicată în așa-numitul scandal „Berateraffäre” (Afacerea consultanților), fiind acuzată că a atribuit contracte de consultanță fără licitație și că a șters date oficiale din telefonul său.

Mai recent, Ursula von der Leyen a fost criticată pentru implicarea sa în alegerile din România, ceea ce France Soir consideră o imixtiune nepermisă, similară cu alte intervenții în treburile interne ale unor state membre, cum ar fi Polonia sau negocierile acordului Mercosur.

Laura Kövesi, implicată în controverse

În ceea ce o privește pe Laura Kövesi, șefa EPPO este acuzată de incompetență și lipsă de transparență în anchetele privind „UrsulaGates”. Baldan și Protat susțin că EPPO, sub conducerea lui Kövesi, a declarat că „nu a găsit niciun suspect” după doi ani de investigații, ceea ce ridică mari semne de întrebare.

Urmările acestui scandal

Curtea de Apel urmează să se pronunțe la 6 ianuarie 2024 cu privire la admisibilitatea reclamanților, imunitatea Ursulei von der Leyen și competența EPPO în acest caz. Decizia ar putea avea consecințe majore pentru liderii implicați și pentru modul în care sunt percepute instituțiile europene.

Într-o Europă care pretinde că promovează transparența și lupta împotriva corupției, scandalurile de acest gen riscă să afecteze grav încrederea cetățenilor în structurile de conducere ale Uniunii Europene.