Vineri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins acțiunea de anulare a eurodeputatului român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE cu privire la decizia de a nu accepta România în Schengen. CJUE și-a declinat și competența în acest caz. Decizia a fost publicată pe portalul CJUE.
CJUE amintește că, în conformitate cu jurisprudența stabilită cu privire la admisibilitatea acțiunilor în anulare, actele care stabilesc poziția unei instituții la capătul unei proceduri administrative și urmăresc producerea unor efecte de drept obligatorii sunt considerate atacabile în sensul articolului 263 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
În plus, finalizarea procedurilor de evaluare Schengen și verificarea criteriilor de aderare la spațiul de liberă circulație Schengen, care au fost finalizate deja în 2011 pentru România, este doar o etapă a procesului. Această etapă mai trebuie urmată de o consultare a Parlamentului European și, în cele din urmă, de o decizie a Consiliului UE privind aplicarea completă a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România.
CJUE notează că Consiliul European nu poate lua o asemenea decizie decât în unanimitate de către statele membre ale UE. În plus, finalizarea procedurilor prealabile nu înseamnă că Consiliul European nu va mai trebui să ia o decizie în unanimitate, care nu are un termen limită. Instanța europeană a decis că acțiunea înaintată de Eugen Tomac era „vădit inadmisibilă”, deoarece proiectul care nu a fost adoptat de Consiliul Justiției și Afaceri Interne (JAI) la 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil în sensul articolului 263 din TFUE.
În plus față de această acțiune, eurodeputatul român a cerut instanței europene să-i recunoască statutul de reclamant privilegiat. Acest lucru înseamnă că europarlamentarii au dreptul de an ataca la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE și Comisia Europeană. CJUE subliniază în decizia sa că reclamantul nu poate obține această calitate, deoarece, conform articolului 263 din TFUE, aceasta este exclusivă pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.
În aceeași decizie, CJUE subliniază că nu are competența de an acorda un termen limită vreunuia dintre acești reclamanți privilegiați pentru an ataca decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen din cauza lipsei de unanimitate, cu Austria și Olanda votând împotrivă.
În februarie, Eugen Tomac a declarat că va depune o acțiune în anulare la CJUE împotriva acestei decizii, deoarece credea că dacă instanța va anula această decizie, un nou vot cu privire la aceeași decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci mai degrabă un vot pozitiv, având în vedere că România a îndeplinit criteriile de aderare la Schengen. În cazul în care evaluarea este favorabilă, „Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă”, conform interpretării eurodeputatului român an articolului 4 alineatul (2) din Tratatul de aderare. Cu toate acestea, în hotărârea sa de vineri, CJUE a subliniat că o asemenea evaluare favorabilă nu obligă Consiliul UE să voteze în favoarea unei decizii politice, care poate fi luată numai în unanimitate.