Așa zisa judecare a lui Vladimir Putin pentru crime de război la Haga este doar o gogoriță de imagine fluturată la nivel internațional în aceste zile, cel mai probabil pentru a acoperi lipsa fermității necesare unei autentice sancționări a Rusiei. Un expert german de calibru de la celebrul Institut guvernamental ”Max Planck” (37 de premii Nobel prin cercetătorii săi) afirmă că Putin nu poate fi judecat nici de Curtea Penală Internațională, care nu ar avea acces la el, nici de tribunale ale altor state, pentru că are imunitate, ca șef de stat.
Christian Marxsen, cercetător-șef la ”Max Planck” Institute for Comparative Public Law and International Law, specializat în chestiuni juridice ținînd de crime de război și conflicte armate, explică într-un interviu pentru siteul institutului, ce s-ar putea face în cazul lui Putin. Sau, mai corect, ce nu se poate face.
”În principiu, primul organism care ar fi implicat ar fi Consiliul de Securitate al ONU, care ar fi responsabil pentru condamnarea comportamentului Rusiei. După cum știm, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Rusia are drept de veto acolo. În schimb, Adunarea Generală a ONU a condamnat războiul purtat de Rusia cu o mare majoritate de 141 de state. Acest lucru are o mare importanță pentru modul în care toate acțiunile Rusiei sunt percepute de comunitatea internațională. Acest lucru arată clar că acest război contravine dreptului internațional”.
Nu vor fi consecințe directe, însă.
”Numai Consiliul de Securitate poate anunța sancțiuni; Adunarea Generală nu poate. Prin urmare, condamnarea este doar simbolică. Deși este importantă, nu are consecințe directe”, spune Marxsen.
Unde și cum ar putea fi judecat Putin pentru crime de război?
”În principiu, asta ar putea avea loc la Curtea Penală Internațională, care a început și ea să investigheze situația din Ucraina. În acest moment, este puțin probabil ca Putin să se confrunte cu proceduri penale, întrucât Curtea Penală Internațională nu are acces la Putin. Chiar și așa, faptul că se investighează este important în sine”.
Atenționat că Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, care formează baza Curții Penale Internaționale, cercetătorul răspunde:
”Da, asta e adevărat. Cu toate acestea, Ucraina a fost de acord să fie supusă constatărilor legale ale acestei instanțe. Cu alte cuvinte, CPI este responsabilă pentru acțiunile întreprinse pe teritoriul Ucrainei începând cu anul 2013. Dacă, așadar, trupele ruse comit crime de război în Ucraina, ele ar putea face obiectul anchetei. În egală măsură, pot fi investigate și genocidul și crimele împotriva umanității. Totuși, războiul de agresiune, cu alte cuvinte, crima de agresiune, nu poate face obiectul unei anchete, întrucât statutul Ucrainei nu îndeplinește cerințele pentru asta(…)
Ucraina și Rusia sunt în dispută și cu privire la aplicarea Convenției de genocid. Acesta este un acord în dreptul internațional care a fost semnat și de Rusia și Ucraina. În cadrul său, Ucraina dorește să se confirme că atunci când a atacat-o, Rusia a greșit susținând că Ucraina comite genocid împotriva populației din estul țării. Din punct de vedere juridic, aceasta este o abordare extrem de inovatoare și vom vedea dacă instanța va fi de acord cu ea” mai sune Marxsen.
Dar tot el ține să precizeze că, și în caz de succes al Ucrainei și de condamnare a lui Putin,” ar fi doar un succes simbolic la început. Instanța nu are mijloace pentru punerea în aplicare a hotărârii sale. Cu toate acestea, ar fi din nou limpede că argumentația Rusiei nu rezistă în fața dreptului internațional”.
Nici cu CEDO nu se stă mai bine
”Până în prezent, Rusia a fost, de asemenea, legată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în actualul său conflict din Ucraina. Cu toate acestea, CEDO și-a limitat sever responsabilitatea în ceea ce privește conflictele armate în curs – cel mai recent e războiul Rusiei împotriva Georgiei. Chiar și așa, apartenența ar fi însemnat o anumită pârghie de putere pentru a pune presiune asupra Rusiei din perspectiva drepturilor omului, dacă acest lucru era justificat de comportamentul său, și pentru a aduce țara în fața unei instanțe internaționale. Această opțiune nu mai este disponibilă acum, când Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei”.
Chestionat în legătură cu demersul unor cetățeni germani de a depune o plângere penală personală împotriva lui Putin, Marxsen răspunde:
”Conform „Völkerstrafgesetzbuch”, sau codul penal internațional, Germania, ca stat neimplicat, poate, de asemenea, să urmărească în justiție fapte precum genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Cu toate acestea, Putin nu poate fi adus în fața unei instanțe germane, deoarece în calitate de șef de stat se bucură de imunitate. Astfel de proceduri ar putea fi inițiate doar împotriva altor politicieni sau membri ai armatei sale, care sunt implicați în conflict.
Nu cred că este foarte probabil ca Putin să fie judecat vreodată”