Concluziile lui Manuel Campos – avocatul general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene – in dosarul privind aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 legate de prescriptie – reprezinta o veritabila lectie de drept constitutional pentru toti cei „prea infierbantati” din sistemul judiciar romanesc, a comenteaza avocatul Adrian Toni Neacsu joi, 29 iunie 2023.
Pe scurt, concluziile avocatului general al CJUE suna in felul urmator:
- Având în vedere considerațiile care precedă, propunem ca la cererea de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Brașov (România) să se răspundă după cum urmează:
- „1) O reglementare și o jurisprudență naționale care privesc întreruperea termenelor de prescripție a răspunderii penale care ar avea drept consecință ca un număr considerabil de fapte care constituie o fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii să rămână nepedepsite încalcă, în principiu, articolul 325 alineatul (1) TFUE și Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.
- Instanța națională nu este obligată să lase neaplicate această reglementare și această jurisprudență naționale în cazul în care acestea sunt justificate de aplicarea principiului retroactivității legii penale mai favorabile, consacrat la articolul 49 alineatul (1) ultima teză din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau, în lipsa acesteia, de un standard național mai ridicat de protecție a acestui principiu, prevăzut de dreptul național.
- 2) Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru orice nerespectare a deciziilor curții constituționale naționale sau ale instanței supreme naționale. Acestea nu se opun însă angajării unei astfel de răspunderi disciplinare în cazurile excepționale ale unor comportamente grave și total impardonabile din partea judecătorilor, care ar consta în încălcarea deliberată și cu rea‑credință sau dintr‑o neglijență deosebit de gravă și de grosieră a normelor de drept național și de drept al Uniunii a căror respectare trebuie să o asigure.
- Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii.”
Prezentam intregul comentariu al avocatului Adrian Toni Neacsu:
„Concluziile avocatului general in cauza C-107/23 a CJUE (la baza careia sta o sesizare a Curtii de apel Brasov care cerea ‘dezlegare’ sa ignore deciziile pe prescriptia raspunderii penale) reprezinta, pe langa o enorma supriza placuta pentru mine, o lovitura teribila data celor care cred ca un stat de drept poate functiona cu ignorarea Constitutiei si a interpretarilor juridice obligatorii pe care le dau Curtea Constitutionala si instanta suprema a acelui stat.
Pe scurt, avocatul general, cu o motivare laborioasa care parea ca este contrazisa de scurta prezentare orala in sedinta publica de astazi dimineata, opineaza ca jurisprudenta CCR in materia prescriptiei raspunderii penale, chiar daca prin ea insasi este de natura sa creeze un risc de impunitate in Romania pentru infractiunile de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (si pentru infractiunile de coruptie la nivel inalt, care sunt adesea asociate cu acestea) trebuie aplicata de instantele nationale in virtutea principiului aplicarii legii penale mai favorabile prevazut in art. 49 din Carta drepturilor fundamentale ale UE si art. 15 din Constitutia Romaniei. Poate e timpul ca pe langa avocatul general al CJUE, care de altfel e spaniol, sa se deschida mai des Constitutia si in instantele noastre.
Avocatul general scrie negru pe alb ca ‘interesele financiare ale Uniunii merita sa fie protejate, insa acest lucru nu poate avea intaietate in fata apararii unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile’. Lectie constitutionala elementara data tuturor celor prea infierbantati din sistemul nostru juridic, care prea multa vreme a fost condus de valori specifice justitiarismului salbatic, iar nu de cele ale justitiei reale.
Traim intr-o tara in care un ministru al justitiei isi permitea sa spuna ca drepturile omului sunt un lux (citeste: ‘un moft’), ceea ce de altfel gandeste si astazi estabilishmentul judiciar, desi are abilitatea de a nu o mai spune. Este socant sa citesti intr-un document de la CJUE ca ‘drepturile fundamentale nu sunt mai putin importante decat interesele financiare ale acesteia’ si ca ‘interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale’.
Concluzia avocatului general este ca instanta de trimitere (curtea de Apel Brasov alaturi de toate instantele nationale) nu ar trebui sa lase neaplicata jurisprudenta Curtii Constitutionale pentru a asigura respectarea articolului 325 alineatul (1) TFUE si a Deciziei 2006/928. Dimpotriva, ea trebuie sa respecte aceasta jurisprudenta pentru a mentine standardul mai ridicat de protectie a principiului lex mitior din dreptul roman, care, prin insasi natura sa, profita autorilor infractiunilor”.
Cititi aici textul complet al concluziilor formulate de avocatul general al CJUE